Elena Taragan, drd., Secția studii și cercetări
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a lansat o inițiativă, a cărei idee este, zicem noi, bine-gândită și foarte nimerită în contextul în care, pentru o bibliotecă, cartea este prioritatea și chintesența funcționării și cea mai mare parte a bugetului trebuie direcționată spre achiziția de carte care, la rândul ei, trebuie realizată cu competență și documentare temeinică. Așadar, în aceste zile, începând cu 15 aprilie, organizăm întâlniri ale bibliotecarilor BM și colegilor noștri din bibliotecile școlare cu care colaborăm intens, cu cele mai importante edituri din Republica Moldova, pentru a le cunoaște mai bine istoria, parcursul, abordarea, politicile, principiile și, desigur, în acest cadru, oferta editorială.
Menționăm că „Diminețile cărților” – cum am numit acest eveniment – începe luni, 15 aprilie, cu editura LITERA, continuă în 16 aprilie cu editura CARTIER, 17 aprilie – editura PRUT, 18 aprilie – editura ȘTIINȚA, încheindu-se în 22 aprilie cu editura ARC.
Redăm în cele ce urmează esența discuțiilor din cadrul primei „dimineți” – întâlnirea cu editura LITERA, reprezentată de Anatol Vidrașcu, președinte fondator și Oleg Cazacu, manager vânzări.
În deschiderea evenimentului, directorul instituției noastre, dr. Mariana Harjevschi, a menționat că aceste întâlniri se vor finaliza cu o zi importantă pentru noi, Ziua Cărții și a Drepturilor de Autor și, nemijlocit, Ziua bibliotecarului. Așadar, vrem să marcăm această zi cu inițiativa „Diminețile cărților”. Debutul acestui eveniment nu se putea produce altfel decât cu întâlnirea cu editura Litera – prima editură apărută după proclamarea independenței Republicii Moldova. Avem pe rafturile noastre o ofertă destul de generoasă cu cărți de la această editură. Ne interesează să cunoaștem oferta editorială, care cărți sunt mai vandabile, pentru că acest aspect ne preocupă nemijlocit, întrucât vrem să cunoaștem cererea, susține dr. Mariana Harjevschi. Întrucât bugetele bibliotecii se reduc, suntem în dilema de a evalua raportul cost-beneficiu, de a ști pentru ce cărți anume să optăm. Editura Litera acoperă un spațiu tematic foarte vast, oferă cărți de referință, enciclopedii, dicționare, venind totodată în sprijinul elevilor și profesorilor cu cărți din programa școlară și nu numai.
Anatol VIDRAȘCU, directorul fondator al editurii, și-a început prezentarea cu o „parabolă”. Era pe un vârf de munte, în Bran, când a primit telefon de la doamna Mariana Harjevschi pentru a fi invitat la întâlnire. Pe un vârf de munte cumpărat de un basarabean. Unde acest basarabean a făcut o pensiune foarte frumoasă, un restaurant, locurile sunt rezervate pentru multe luni înainte, mâncarea e bună, are două bucătărese din Sud și din Nord, personalul hotelier este de asemenea din Basarabia. Așadar, putem spune, un vârf de munte cucerit de basarabeni. Ce-a făcut basarabeanul nostru am încercat să facem și noi în domeniul editorial, afirmă Anatol Vidrașcu. Dumnealui lucrase la editură în fosta URSS. Când a început destrămarea imperiului sovietic, această construcție dovedindu-se foarte șubredă, fiecare și-a ales domeniul pe care-l știa. Eu, spune Anatol Vidrașcu, dacă eram editor de meserie nu-mi rămânea decât să mă ocup mai departe de carte. Dumnealui a avut intenția să umple bibliotecile noastre cu cărți cu grafie latină. Bibliotecile erau foarte sărace, cu cărți tributare ideologiei sovietice, era nevoie de o intervenție urgentă pentru completarea fondurilor de carte. Și, într-o perioadă destul de scurtă de timp, au făcut 500 de titluri în colecția „Biblioteca școlarului”, pe care le-am difuzat în librăriile din R. Moldova, ajutat și de Guvernul României.
Fiul meu mai mare terminase Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, relatează Anatol Vidrașcu, și, volens nolens, a trebuit să continui ceea ce am început și am fondat împreună o editură în România, numind-o exact ca și aici, Litera. O limbă începe cu… litera. Suntem două state diferite deocamdată, dar suntem aceeași țară, și țara a fost aceea care ne-a salvat, afirmă Anatol Vidrașcu. Asta pentru că au început să editeze și aici și acolo și să tipărească mai ales aici foarte multe titluri. În câțiva ani, au ieșit pe locul întâi între toate editurile din România. Și timp de vreo 16 ani ne menținem pe același loc, absolut detașat, spune Anatol Vidrașcu. În sensul acesta suntem imbatabili, nu pot să spun că suntem cea mai bună editură, dar în mod cert este cea mai mare, după toți parametrii, susține Anatol Vidrașcu. După numărul de angajați, după numărul de titluri, după tiraje, și, respectiv, după impozitul pe care îl plătește statului. Visul dumnealui de a edita cărți în Republica Moldova s-a întregit în România.
Pe parcursul acestei perioade, au editat aproximativ 17 000 de cărți, aproape cât deține o filială a BM. Am pornit de la faptul că suntem izolați și că trebuie să edităm absolut din orice domeniu, spune Anatol Vidrașcu. Au făcut cea mare enciclopedie „Britanica” în 16 volume; în versiune originală erau două personalități românești, a fost completată. Au lucrat aproape 18 ani ca să facă cel mai mare dicționar al limbii române, editat inițial într-un volum, iar apoi această carte a fost dezvoltată în 12 volume, adăugându-i-se și ilustrații. Anatol Vidrașcu afirmă că avem norocul să avem aici o școală foarte bună de ilustratori de carte și graficieni. Dumnealui a mai menționat că este în pregătire a cincea ediția a „Istoriei ilustrate a României și a Republicii Moldova”. Un alt principiu după care s-au condus a fost să nu facă ediții sporadice, încearcă să dezvolte colecții, ceea ce este un lucru foarte important pentru biblioteci și pentru colecționarii de carte. De aceea colecțiile au fost dezvoltate și continuă să apară alte colecții noi. Spre exemplu, au editat Jules Verne în 60 de volume. O realizare foarte importantă a noastră a fost faptul că am editat pentru copii, și asta a fost o jumătate de editură, afirmă Anatol Vidrașcu. Au colaborat cu maestrul Zamșa pentru ilustrarea edițiilor. În colecția de „Lecturi școlare” recomandate de programa școlară au apărut 64 de titluri. Pot să vă spun absolut fără nicio laudă că așa ceva n-a apărut în spațiul românesc niciodată. Eu simțeam lipsa cărților românești când eram student și mă duceam la Moscova și la Leningrad și cumpăram rafturi, acestea erau extrem de prost ilustrate, iar hârtie foarte proastă, relatează Anatol Vidrașcu. Așadar, au încercat să facă pentru prima oară în istoria editurilor românești ediții foarte bine ilustrate, care au fost folosite de generații întregi. Trecând de la cărți la prezentul nostru, această editură a încercat întotdeauna să fie cu jumătate de pas înaintea celorlalte edituri. În această epocă trebuie să fim conștienți că mijloacele de redare a conținutului se schimbă, susține Anatol Vidrașcu. Mii de cărți de pe rafturi pot fi adunate pe un stick. Au început să facă și ediția digitală a cărților tipărite. Următorul pas și unul decisiv a fost acela că am început să facem cărți audio, spune Anatol Vidrașcu. Au acum platforma Voxa, unde adună nu doar cărțile lor dar și ale altor edituri care au acceptat, sunt 12 000 de titluri de carte românească și vreo 68 000 de titluri de carte în limba engleză. Anatol Vidrașcu a menționat totodată un aspect supărător privitor la legislația din Republica Moldova, potrivit căreia, dacă editura face o donație, trebuie să plătească impozit pe acea donație – lucru ce descurajează puternic ca cărțile din depozitele editurilor să ajungă pe rafturile bibliotecilor, unele dintre ele goale.
Oleg CAZACU, manager vânzări la editura Litera, a destăinuit că se află într-o relație foarte fecundă cu bibliotecarii, merge la seminare la care aceștia se adună, a fost aproape în toată țara, studiind oferta lor de carte, venind cu propuneri, reușind uneori să soluționeze împreună problema lipsei cititorilor – prin alegerea cărților adecvate pe mai multe segmente. Oleg Cazacu spune că a observat că nu cei mari îi aduc pe cei mici la bibliotecă, ci invers. Totodată, managerul pe vânzări susține că în Moldova se citește foarte bine, lucru pe care-l știm și noi, bibliotecarii. Oleg Cazacu a prezentat o serie de cărți, colecții ale editurii Litera.
Colecția „Lecturi școlare ilustrate” – pictorul Simion Zamșa, unde îi avem pe Creangă, Caragiale, Eminescu, Agârbiceanu etc. Sunt făcute separat pentru fiecare poveste, sau adunate în colecția „Mari povestitori români”. Oleg Cazacu susține că, de regulă, îi place să le propună bibliotecarilor cărți cu activități, de obicei foarte utile în lucrul cu cititorul. A menționat cărțile „Zece idei care pot salva planeta”, „Cartea căreia nu-i plăceau copiii”, „Marea carte despre emoții” (tristețea, bucuria, dezgustul, frica, mânia – cum se manifestă), „Te iubesc așa cum ești” – despre viața unui copil, în familie, într-o zi. „Prietenul la nevoie se cunoaște”, „Mă iubesc așa cum sunt” – un scriitor care pune accentul pe lumea lăuntrică. „Fii perseverent”, „Fii onest”. Oleg Cazacu a făcut cunoscută o carte recent primită „1000 de mijloace de transport” – cu ilustrația fiecărui mijloc de transport, în oraș, vehicule de intervenție, aeriene, maritime. De asemenea, a menționat cărți cu tematica Europei. O altă carte recomandată de Oleg Cazacu e „Povești despre animalele lumii” – 138 de povești, fără violența, conține o scurtă poveste pe o pagină însoțită de un tablou. „Enciclopedia copilului deștept” – cu 20 de întrebări și răspunsuri la fiecare tematică. „Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova”, în 10 volume, autori președintele Academiei Române Ioan-Aurel Pop și din partea noastră echipa lui Octavian Țîcu. S-a făcut în 10 volume în special pentru biblioteci, astfel copiii să o poată împrumuta mai ușor, la subiectul pe care îi interesează. Au fost prezentate și alte cărți cu subiect istoric.
O altă carte recomandată pentru lucru cu copiii este „Fundamentele educației pozitive”, iar cea mai vândută carte la Litera este „Cel mai fericit bebeluș din lume”. Oleg Cazacu a mai prezentat cărțile dedicate lecturilor școlare pentru gimnazii și licee. A prezentat de asemenea bestsellerul „Manualul lecturii cu voce tare”, „Clubul micilor genii” – care include teste. Colecția „Mici eroi”, 80 de cărți, cu cei mai renumiți oameni și contribuția lor, pe înțelesul copiilor. Colecția nouă „Prima mea bibliotecă”. De asemenea, au adaptat sporindu-i atractivitatea „Legendele Olimpului”, o serie cu aproape 45 de cărți. De asemenea, Oleg Cazacu a menționat că în Republica Moldova sunt destul de solicitate cărți la tematica Holocaustului. Au vreo 11 cărți pe această tematică, spre exemplu „Violonista de la Auschwitz” sau „Camerista”. A inclus în prezentarea sa și câteva cărți de dezvoltare personală, bestsellerul de la Litera fiind „Cel mai bogat om din Babilon”. Oleg Cazacu a mai făcut cunoscută celor prezenți colecția „Descoperă filosofia” – fiecare filosof într-o carte separată. O nouă colecție de apreciat o reprezintă cea a tuturor cărțile lui Jules Verne, coperta e făcută exact după original, și, foarte important, e versiunea completă, „Copiii căpitanului Grant” e în 3 volume, „Insula misterioasă” e de asemenea în 3 volume. O colecție nouă „Romane nemuritoare” (făcută cu gândul anume la femei, cele mai bune cumpărătoare), apărând câte o carte la 2 săptămâni.
Dragi membri ai comunității, acesta a fost conținutul primei întâlniri din cadrul „Dimineților cărților”, întâlnire cu editura LITERA, rămâneți alături de noi pentru a cunoaște povestea și celorlalte edituri invitate de Biblioteca Municipală în cadrul acestui eveniment unic.
BiblioHost 