Elena Taragan, drd., Secția studii și cercetări
Ultima întâlnire din cadrul evenimentului „Diminețile cărților” la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a avut loc cu Editura ARC, reprezentată de Viorica Ela-Caraman și Maria Pilchin. Evenimentul a fost moderat de dr. Mariana Harjevschi.
Viorica Ela-Caraman a afirmat că Editura Arc împlinește în toamna acestui an 30 de ani de la apariție și a crescut vertiginos de la ediții mai mult pedagogice, de carte națională, ediții fundamentale pentru identitatea noastră, la cărți fundamentale de dicționare. Este foarte cunoscută pentru Dicționarul Explicativ Ilustrat al Limbii Române, cel mai mare dicționar al limbii române de acest tip. A rămas în istoria editorială din Republica Moldova prin, mai ales, colecția de artă, albumele de artă sunt vedetele cărților Arc. Este unică în peisajul editurilor prin colecțiile pentru copii, care sunt de fiecare dată în pas cu timpul, în pas cu nevoile cititorului, cu interesul lui. Spunea cineva, Adrian Papahagi despre România, dar acest lucru se aplică mai ales Republicii Moldova: România este contemporană cu viitorul ei, susține Viorica Ela-Caraman. Noi astăzi avem ca-n palmă civilizația europeană către care tindem, grație statutului nostru ușor vulnerabil și întârziat, avem această alternativă de a alege exact edițiile care să ne priască cel mai mult dezvoltării, care să ne ajute să depășim etapele pe care alții le-au parcurs, spune Viorica Ela-Caraman. Dumneaei a prezentat mai întâi colecțiile editurii din ultimul an. Ne-am concentrat în acest sens pe ediții aduse de pe piața europeană, de enciclopedii pentru copii, spune Viorica Ela-Caraman. Sunt ediții care separă conținuturile enciclopedice în părți uzuale, foarte ușor de consultat, în care alternează în mod optim imaginea și textul.
Viorica Ela-Caraman a amintit aici „Enciclopedia vieții casnice” și „Enciclopedia lucrurilor care ne înconjoară”. Este o serie de două cărți absolut minunate, care îți aduc la picioare curiozitățile din lumea cunoașterii și asta ne face extrem de încrezători în creșterea intelectuală a copiilor, întrucât satisfacerea de timpuriu a acestor curiozități naște în dotarea lor instrumente de operare și trăiesc cu aceste instrumente. Automat, viața lor devine mai bogată, mai calitativă, mai împlinită spiritual, relatează Viorica Ela-Caraman. De exemplu „Atlasul timpului”, enciclopedie iarăși extrem de palpitantă pentru copii, care începe de la primele cunoștințe despre timp, de ordin cosmic, și o carte care adună cele trei domenii istorie, sociologie, cosmologie. În continuare avem versiunea engleză a unei cărți, „Evolution” (Evoluția), care popularizează în rândul copiilor Teoria lui Darwin și este o carte făcută chiar de strănepoata lui Darwin, care astăzi este cercetător la Berlin, Sarah Darwin. În persoana ei avem un model al devenirii, dacă ne întrebăm ce ajung marii cercetători ai lumii, iată că dau mai departe ștafeta cunoașterii, spune Viorica Ela-Caraman. În aceeași tematică a descoperirilor vin următoarele două cărți, „Douăzeci de minuni ale naturii” și „Douăzeci de minuni ale lumii”. Le-au adus pe piața noastră pentru că ele înmagazinează curiozitățile geografice din perspectiva unor personaje, este o materie științifică îmbrăcată într-o poveste. Sunt locuitori ai spațiului acesta despre care e pomenit aici, care cunosc în profunzime viața unor munți, unor insule și povestesc destinul lor personal legat de acea parte a lumii, sunt cărți foarte intrigante pentru cititorul de vârstă tânără. Mai departe, Viorica Ela-Caraman a prezentat o carte de activități despre șah, o carte care povestește regulile șahului într-o manieră foarte atractivă, personificând figurile, sunt cărți deja achiziționate de școli profesionale unde se desfășoară cercul de șah, este un titlu foarte bine cotat. Mai au de asemenea noutăți, e vorba de „Lucrul cel mai important” și „Oare de ce nu înflorește?”. Sunt cărți de ficțiune pentru copii, de pe piața europeană, care popularizează, în povești, prin ficțiune, niște principii de viață. „Lucrul cel mai important” este despre toleranță, despre diferența dintre individualități, despre cum să ne comportăm într-o societate ca indivizi specifici și speciali, cu gusturi și aparențe distincte. „Oare de ce nu înflorește?” este despre cum putem să înțelegem lumea, spune Viorica Ela-Caraman. E o poveste care se întâmplă în paralel, la suprafața solului și la subsol, despre un morov și despre locuitorii care sunt părtași la creșterea lui, cei de sus întreabă de ce nu înflorește, cei de jos chefuiesc și au parte de un festin pe cinste. La sfârșit însă toată lumea e împăcată pentru că cei de deasupra care caută florile găsesc anume imaginea florii într-un morcov ronțăit. Sunt cărți foarte jucăușe dar care aduc o educație temeinică acolo unde avem nevoie, acceptarea lumii în care trăim în complexitatea ei, în diversitatea ei, afirmă Viorica Ela-Caraman. Urmează o altă serie foarte celebră pentru cititorul nostru și pentru bibliotecari, este vorba de „Mari clasici ilustrați”. Anul trecut au scos trei titluri, două iar unul urmează să apară. Este vorba de Victor Hugo „Cosette și Gavroche”, repovestită. Toate sunt ediții repovestite în acord cu timpul și disponibilitatea cititorului. Știm că cititorul de gimnaziu este asaltat de programa școlară, de viața lui zilnică dar și de tentațiile ecranului, prin urmare am oferit cititorului ediții echilibrate, am scos „Marile speranțe” de Dickens și urmează Hector Malot cu „Singur pe lume”, spune Viorica Ela-Caraman.
Trecând de la literatura pentru copii, Viorica Ela-Caraman a prezentat albumele de artă, cu care editura s-a remarcat în mod special. În 2023 au scos mai multe ediții, din 2022 au început cu „Galeria de artă europeană”, un album care concentrează patrimoniul european al Muzeului Național de Artă, cu o istorie despre cum a ajuns în posesia noastră, este incredibil că avem așa ceva în patrimoniul nostru, spune Viorica Ela-Caraman. Au aici reproducții la dispoziția cititorului pentru o experiență unică, și de cultură generală dar și pentru o experiență estetică, ducem lipsă de această cultivare pentru artă, trebuie să cultivăm și plăcerea statului în bibliotecă, spune Viorica Ela-Caraman. Anul trecut au mai scos și „Îngerii”, de Eudochia Robu, o pictoriță foarte interesantă, care s-a retras în Orhei, a revenit în patrie și pictează foarte mult dar expune puțin. Avem aici un debut foarte consistent, un debut la maturitate, afirmă Viorica Ela-Caraman. Mai au de asemenea două cărți artistice și istorice, este vorba de Valeria Barbas „Feel Harmony”, cea care documentează ruinele Filarmonicii într-o perspectivă artistică. Valeria Barbas are și studii muzicale și studii de pictură, de artă vizuală și a reușit să adune într-un album o serie de fotografii fabuloase, cu ruinele Filarmonicii, o parte istorică și artistică în același timp, spune Viorica Ela-Caraman. De asemenea, au „Exod”, iarăși un album de fotografie, semnat de Dorin Goian, un fotograf care de mic copil a experimentat migrația împreună cu părinții, care erau medici și aveau deplasări în străinătate. Este un om care a fost fascinat de contrastele spațiului nostru, și care a adunat timp de 30 de ani, de-a lungul tranziției o sumă de fotografii care rezumă această parte a istoriei noastre, o parte revelatoare, o parte care ne ajută să privim către noi înșine, o experiență vizuală deosebită, afirmă Viorica Ela-Caraman.
De asemenea, vorbim și despre Mihai Țăruș, un pictor foarte deosebit, cu un album care cuprinde ultima perioadă a creației sale, însoțită de o autobiografie, foarte interesantă și în raport cu istoria noastră. Este copilul care a migrat de mic de la sat la oraș, de la sărăcie la lux, dar se poate vedea cum Chișinăul de atunci nu era deloc lux, avem dovezi cu aceste repere artistice. Mihai Țăruș a făcut școala la Sankt Petersburg, s-a opus realismului socialist, a chiulit de la Academie, a învățat un concept nou, care constă din niște sinusuri care redau într-o manieră nonfigurativă realitatea și a construit întreaga viață acest concept și l-a amplificat, l-a aprofundat astfel încât să ofere ochiului imagini sofisticate și care ne bucură prin complexitatea lor, afirmă Viorica Ela-Caraman.
Maria Pilchin a vorbit despre cărțile de ficțiune și poezie. Scriitoarea a afirmat că la Editura Arc în mare parte se merge pe proză și poezie, dramaturgia mai puțin, pentru că mai puțin se scrie. Recent a apărut o carte a Lucreției Bârlădeanu, „Crimă la Paris”. Dar când vezi o carte de dramaturgie tresari și zici, extraordinar, se mai scrie și asta, spune Maria Pilchin. Dumneaei a început prezentarea cu Iulian Fruntașu pe care toată lumea îl știe ca poet. Cu proza a venit înspre Editura Arc, două volume, foarte bune, un autor matur, un autor marketabil, ceea ce înseamnă că este foarte bun în evenimentele cărții, afirmă Maria Pilchin. Are o carieră diplomatică în spate, toată această experiență transpare în prozele lui. „Donatello, asasinul lui Putin” parcă ar continua în aceeași manieră prozastică, dar mi se pare cumva mai descătușat, mai distins în proza lui, spune scriitoarea. Prin acest asasin al lui Putin, el ne oferă și o pastișă a realității, dar foarte actuală realităților de astăzi. Maria Pilchin a continuat cu Alexandru Popescu, un autor foarte curios, mai ales în sensul promovării, pentru că el vine dinspre jurnalism. Și deodată Alexandru Popescu a început să scrie romane, a plecat în Marea Britanie și de acolo trimite manuscrise, un autor despre care Maria Pilchin spune că este deja confirmat, deja care s-a impus. În primul rând prin acest subiect transnistrean, care trebuie să recunoaștem după Vladimir Beșleagă, nu a fost atins în această notă de sus, afirmă Maria Pilchin. Despre războiul de pe Nistru s-a scris, au scris foarte mulți jurnaliști memorii, dar era nevoie de un roman, cum spunem despre deportări și despre foamete, e nevoie de un mare roman, un roman important, sunt cuvintele scriitoarei Maria Pilchin. Alexandru insistă pe această temă și o are la îndemână pentru că s-a născut acolo și această „Ecografie” revine la tema din primul său roman, „Montana”, pe care bibliotecarii îl cunosc din cadrul programului „Chișinăul citește”, un autor foarte marketabil și foarte dialogal în a-și promova cartea.
Despre „Doggy”, carte care îi aparține, Maria Pilchin a spus următoarele: „Am scris cărți și am apărut la mai multe edituri cărora le sunt foarte recunoscătoare și cu siguranță o să le mai dau manuscrise, dar ceea ce se întâmplă cu această carte este ceva ce încă mă dă peste cap, e de neașteptat. Eu am avut o prejudecată, eu n-am dat cărți la Editura Arc, pentru că, ziceam așa, e foarte facil să-ți scoți cărți la editura la care lucrezi. Și la un moment dat i-am dat lui Iurie Bîrsa acest manuscris, și s-a întâmplat. De aceea, cred că uneori trebuie să-ți ignori casa”. Despre Val Butnaru, „Spinoza. Capricii” Maria Pilchin afirmă că este colosal, un prozator și un dramaturg important, cu foarte multă pregătire, cu foarte multă exigență, în primul rând față de sine, prolific, a dat în forță niște romane foarte bune. A mai fost prezentată o carte de critică, de Ana Bantoș, „Regăsirea de sine în literatura română”, un volum de critică scris cu metodă, foarte aplicat (lansat la Biblioteca Onisifor Ghibu). De obicei critica e o carte de nișă și când vine acest interes bucură, spune Maria Pilchin. O altă autoare editată este Liliana Armașu, „Cât mai avem mâinile libere”. Liliana e un fenomen într-un fel, o poetă foarte bună, demult a confirmat mizele pe care le-a avut criticul Eugen Lungu, spune Maria Pilchin. O poetă foarte discretă, dar de foarte bună calitate, care își scoate toate cărțile la Editura Arc. E fidelă editurii și editura îi este fidelă ei. O altă poetă este Călina Trifan, la fel o poetă marcantă în generația ei, o poetă de o sensibilitate și umană și poetică, știe să aducă în poezie subiecte, tehnici și imagini foarte diferite. O poezie plină de tandrețe și de dragoste, foarte feminină, manifest feminin s-ar putea spune, dacă ai citi și n-ai ști autorul, ai spune că e cu siguranță o femeie, afirmă Maria Pilchin. Poți să vezi, nu neapărat în acest volum, dar și în alte volume, imaginea unei lumi sovietice în care vine un sicriu din Afganistan, pentru că de altfel fratele poetei s-a întors în sicriu din Afganistan pentru că unii doreau să-și facă datoriile internaționale, să ocupe noi teritorii, cum o fac și astăzi, spune Maria Pilchin.
De asemenea, Editura Arc a scos Jarmila Horáková, „Big Bangul care n-a avut loc”. Colosal acest debut, afirmă Maria Pilchin, pentru că Jarmila este o cehoaică, o doamnă profesoară care a făcut românistică, are o română perfectă și e o traducătoare foarte bună. Dumitru Crudu a facilitat venirea acestui volum înspre Editura Arc. Această poetă este și câștigătoarea Premiului pentru Debut oferit de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Maria Pilchin a mai vorbit de Ion Țurcanu, un istoric foarte bun, aplicat, dar care face și proză. Acest autor ne propune primul roman-document despre foametea din `47.
Viorica Ela-Caraman a completat cele spuse de Maria Pilchin, prezentând-o pe Maria Mocanu cu „Dor de izvor” – un volum de interviuri cu mari personalități ale muzicii de pe ambele maluri ale Prutului, discuții care înnobilează muzica. A mai fost menționat Sergiu Musteață, care face arheologia istoriei contemporane, scoțând din arhivele Europei diverse documente. De data aceasta a scos „Paul Goma și Europa Liberă”, Volum II.
Menționăm că în viitoarele apariții se regăsește un volum de poeme de Ivan Pilchin, o carte de poezie care se alimentează din poezie, după cum afirmă Viorica Ela-Caraman.
Dragi membri ai comunității, aceasta a fost întâlnirea bibliotecarilor cu Editura ARC în cadrul evenimentului „Diminețile cărților” organizat la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Am redat conținutul și celorlalte întâlniri, cu Editura LITERA, cu Editura CARTIER, cu Editura PRUT, cu Editura ȘTIINȚA. Rămâneți alături de noi pentru că vom continua să furnizăm conținut relevant pentru mediul biblioteconomic.
BiblioHost 