Elena Taragan, drd., Secția studii și cercetări
Cea de-a patra întâlnire din cadrul evenimentului „Diminețile cărților” la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a avut loc cu Editura „Știința”, reprezentată de redactorul-șef al editurii, Mircea V. Ciobanu. Evenimentul a fost moderat de dr. Mariana Harjevschi.
Mircea V. Ciobanu a început discursul cu o mărturisire: Eu tipăresc cărțile pe care aș vrea să le citesc. Mircea V. Ciobanu ținea în mână un volum de Matei Vișniec, un autor foarte îndrăgit și citit pe mapamond. Totodată, Mircea V. Ciobanu a precizat că la ei la editură autorii se invită. Cu un umor nițel macabru, redactorul-șef al editurii a afirmat că pentru a intra în colecția „Moștenire”, trebuie să mori. Aceasta este o colecție de bibliotecă. Cine mai citește două volume de Nicolae Bălcescu în lumea noastră grăbită? Dar, atunci când cineva întreabă cum se demonstrează unitatea neamului românesc, Mircea V. Ciobanu afirmă că preferă să îi scoată pe doi prieteni, unul e din Basarabia, Alecu Russo și altul e din Valahia, Nicolae Bălcescu. Doi prieteni care au fost animați de revoluție, au fost în Franța, Nicolae Bălcescu a participat și la revoluția din 1830. Niște tineri entuziasmați care au venit și au adus câte o parte cultural-occidentală în Principatele Românești și, pe de altă parte, au făcut revoluția de la 1848. Tot ei au făcut unirea de la 1859 și tot ei au pus bazele literaturii române culte, spune Mircea V. Ciobanu.
Primele două volume din „Moștenire” reprezintă ediția de publicistică a lui Constantin Stere. O lucrare absolut inedită pentru editură este „Viața lui Constantin Cantemir”, Dimitrie Cantemir pentru prima dată realizează o lucrare memorialistică. Volumele 99 și 100 sunt ediția Leonid Dimov, unul dintre marii poeți ai postbelicului românesc, în bună parte ignorat, ignorat tocmai pentru motivele pentru care editura a creat această colecție. Noi includem aici autori care în România au fost ignorați pentru că au fost basarabeni, iar în Moldova sovietică au fost ignorați pentru că erau români, spune Mircea V. Ciobanu. Leonid Dimov îndeplinește perfect ambele condiții, este un poet extraordinar și teoretician al curentului oniric. Este basarabean născut la Ismail, în 1929, iar în prefața cărții pe care o scrie, Ion Bogdan Lefter, șeful Școlii Doctorale de la Universitatea din București începe astfel: „Scriu această prefață în timpul când rușii bombardează Ismailul….” Cetatea Ismailului e rasă de pe fața pământului, iar pe de altă parte acest enigmatic oraș reprezintă cultura română, spune Mircea V. Ciobanu. Volumele numerotate cu 101, 102, 103 sunt celelalte volume din publicistica lui Constantin Stere, se citesc cu mare interes și divulgă un mare prozator, afirmă redactorul-șef al „Știința”. Așadar, prin această colecție se recuperează clasicii literaturii române. „Moștenire” e carte de patrimoniu și carte de bibliotecă.
O altă colecție relativ mai recentă este pandantul contemporan la colecția moștenire. Mircea V. Ciobanu a enumerat o serie de titluri din „Antologia prozei scurte”. Ultima apariție este Nicolae Popa cu „Vidra în apele cerului”. Toți îl apreciază pe Popa poetul, dar este și un extraordinar autor de proze scurte pentru cititorul grăbit de astăzi, ai luat cartea și de la o stație la alta ai citit o nuvelă, ai intrat în temă, spune Mircea V. Ciobanu. O carte foarte aplaudată este Adriana Bittel, „Vizită în casa unui bărbat în absența soției sale”, redactorul-șef al editurii recomandând-o oricui care vrea să guste literatura ca deliciu. „Caravana cinematografică și alte proze scurte” de Ioan Groșan, scriitorul optzecist cel mai cunoscut după Mircea Nedelciu; „Catastrofa” de Liviu Rebreanu, niște texte care denotă cum s-au adunat romanele sale. Alt titlu este Paul Goma. Mircea V. Ciobanu a menționat că întotdeauna se polemizează dacă Paul Gomă este literatura sau politică, polemica fiind generată de atitudinea sa civică tranșant expusă. Ei bine „Camera de alături” este cartea lui de până la disidență. Intră aici Aureliu Busuioc și povestirile sale vânătorești; Vlad Ioviță „Magdalena” – asta ne-a lăsat Vlad Iovița ca literat în afară de cineastul. Despre „Muzicanții din Flutura” de Dumitru Crudu, Mircea V. Ciobanu a mărturisit că a bătut palma cu autorul să-i facă o selecție și a ieșit această carte, pe care și majoritatea criticilor au apreciat-o ca fiind impecabilă.
O colecție nouă, „Memoriile Basarabiei”, vine în continuarea „Pagini despre Basarabia”. Aceasta constă din readucerea în spațiul nostru a unor texte despre Basarabia scrise în interbelic. Aici a fost menționată „Îți scriu din Chișinăul alb” de George Dorul Dumitrescu. O carte pe care Mircea V. Ciobanu a ținut să o scoată în evidență e „Paisie, starețul mănăstirii Neamțului”, o carte scrisă de un preot rus, Serghie Cetverikov. Cu referire la aceasta, Mircea V. Ciobanu a menționat cartea lui Dostoievski, „Frații Karamazov”, unde, dacă ne amintim, în primele pagini îl avem pe duhovnicul lui Alioșa, starețul Zosima. Dostoievski dedică un aliniat de o pagină pentru a descrie ce este starețul unei mănăstiri, pentru că starețul nu este administratorul, este duhovnicul suprem, este cel care îți ia toate durerile, îți ia voința și ți le întoarce reconvertite cu explicațiile de rigoare, un tată spiritual absolut, afirmă Mircea V. Ciobanu. Dostoievski spune că în Orient și în Occident institul stăreției este bine cunoscut, la noi însă secole întregi nu a fost deloc și l-a adus aici Paisie Velicicovsci.
Mircea V. Ciobanu a continuat prezentarea cu „Câmpul de lectură”. Aceste colecții au în spate ideea ascunsă să devină începuturile bibliotecii oricărui elev. În școală se studiază genuri, specii, curente literare. Totodată, întotdeauna discutăm despre anumite evoluții în literatură. Poezia clasicistă și-a construit demersul pe perfecțiune, și ne întrebăm de ce apare romantismul, apoi realismul, modernismul – există între ele diferențe justificate inclusiv estetic, sau în primul rând estetic decât social. Ei bine, cărțile acestea vin cu texte. Avem aici Caragiale „Momente, schițe, nuvele psihologice” (deși proza umoristică și proza sa psihologică par a fi scrise de doi scriitori diferiți); Grigore Chiper „Proza scurtă: nuvela, povestirea, schița”,; Alexandru Burlacu „Poezia românească modernistă”; „Proza romantică românească”; „Avangarda literară românească” etc.
O altă colecție este „Antologia unui autor”. Ideea acestei colecții este de a face o selecție din autorii noștri, dar cu cele mai reușite creații. În viziunea mea toate textele acestea au acoperire în aur, afirmă Mircea V. Ciobanu. O fasciculă care să poată fi digerată de cititorul grăbit de astăzi. Acesta e mecanismul prin care începe lectura, cititorul odată convins va continua. Aici găsim Aureliu Busuioc, Vasile Romanciuc, Arcadie Suceveanu, Mircea Cărtărescu, Iulian Filip, Alexandru Mușina ș.a.
De asemenea, Mircea V. Ciobanu a prezentat „Antologia poeziei românești din Basarabia din toate timpurile”, asta înseamna de la 1790. Prima carte de poezie din tot spațiul limbii române a fost cartea lui Ioan Cantacuzino, „Poezii noo”, care a fost tipărită la Dubăsari, de o tipografie românească adusă din Carpați – a scris o limbă frumoasă, George Călinescu o numește „muntenească”, afirmă redactorul-șef al Editurii „Știința”. O lucrare importantă este „Antologia poeziei românești după 1945”, cu o selecție riguroasă realizată de Ion Pop.
În ceea ce privește proiectele viitoare, la editură vor urma „Proză românească de la origini până în prezent”, unde speră să intre și „O alergare de cai” de Costache Negruzzi. Urmează Axinte Frunză, Ștefan Bănulescu, „Moștenitorii” lui Mircea Nedelciu – cel mai bun prozator al generației optzeciste ș.a.
Dragi membri ai comunității, aceasta a fost întâlnirea cu Editura „Știința”. Vă invităm să rămâneți alături de noi pentru a afla cum s-a desfășurat ultima întâlnire din cadrul evenimentului „Diminețile cărților”, cea cu Editura Arc.
BiblioHost 