Elena Taragan, drd., Secția studii și cercetări
În a treia zi a evenimentului „Diminețile cărților” – întâlniri ale bibliotecarilor cu edituri din Republica Moldova organizat la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, a fost prezentă Moni Stănilă, redactorul-șef al Editurii Prut. Evenimentul a fost moderat de directorul instituției noastre, dr. Mariana Harjevschi.
Moni Stănilă a ales să prezinte o serie de titluri recente și cele care urmează să fie lansate, menționând totodată că mulți dintre autorii publicați la Prut au devenit laureați ai Concursului de Debut organizat la Biblioteca Municipală – un concurs care bucură, întrucât avem puține astfel de concursuri demne de notat.
Anul trecut editura a împlinit 30 de ani de la înființare. Moni Stănilă a trecut în revistă colecțiile importante ale editurii. În „Prima mea bibliotecă”, găsim literatură clasică, atât autori străini cât și autori de la noi. O colecție nouă a fost lansată în 2021, prin care editura încearcă să recupereze romanele lui Nicolae Esinencu, unul dintre cei mai spectaculoși prozatori ai sfârșitului de secol XX de la noi, susține Moni Stănilă. E vorba de „Evreii”, „Doc” și „Vin chinezii”. Redactorul-șef al editurii a prezentat și o carte necesară pentru memoria noastră, este vorba de a treia ediție a „În gura foametei” de Alexei Vakulovski, o carte care a avut o istorie aparte, pentru că a fost scrisă de foarte mulți ani, a apărut mai târziu, la zece ani după ce se joacă un spectacol după această carte la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, „Copiii foametei” în regia Luminiței Țâcu, spectacol care adună mult public. Moni Stănilă afirmă că e o carte diferită de ceea ce am citit până acum despre foamete, una de mărturii. Alexei Vakulovski a făcut interviuri cu supraviețuitorii foametei, și-a lăsat propria personalitate deoparte și a redat aceste experiențe într-o carte cutremurătoare, dureroasă, greu de citit. O altă publicație expusă în atenția celor prezenți a fost „Lidia Kulikovski. Biblioteca de mâine”, realizată de Maria Pilchin și Dumitru Crudu. Moni Stănilă a vorbit și de antologia realizată de Dumitru Crudu „Războiul mi-a luat tot”. Aici e vorba de interviuri, texte de proză, poezie, dramaturgie ale autorilor ucraineni, toate scrise după 2022.
O altă colecție destul de recentă este „Teritorii”, care începe cu „Tu ești rusul cel bun” de Maria Pilchin. Tot aici pare „Făină de oase. Carne de tun” de Mitos Micleusanu, unul dintre cei mai interesanți și prolifici artiști basarabeni, e un artist pe mai multe planuri, afirmă Moni Stănilă. În acest an vor avea patru titluri: Dumitru Crudu „Doamne”, Irina Nechit „Marea și arma”, Alexandru Vakulovski „Poezia rock” și Angelina Popovici.
Primul titlu din colecția „Pulsar” a fost „Fă ceva tată” de Augustina Visan. Redactorul-șef al editurii a menționat și apariția „Bayraktar” de Marin Postu. Acest poet a avut câteva cărți în samizdat. Dacă n-ar fi existat acestea, în viziunea Monei Stănilă, Marin Postu ar fi câștigat premiul pentru Debut oferit de BM – e o carte ca un jurnal, scrisă cu foarte multă măiestrie. În aceeastă colecție urmează să apară Valeria Coțofană, o tânără de doar 18 ani.
A fost menționată și o carte importantă pentru iubitorii de muzică. Este vorba de „Caietele pentru acordeon, vioară și pian” de maestrul Doga. Sunt și cărți care apar în afara colecțiilor, cum ar fi romanul „Cu ghiozdanul în vacanță” de Grigore Chiper (inclusă în ediția 2024 a programului „Chișinăul citește” al BM), o carte de proză scurtă foarte diferită de peisajul literar prezent, susține Moni Stănilă. De asemenea, a fost menționată „Răutatea răutăților” de Mihaela Perciun. Moni Stănilă a făcut cunoscută celor prezenți și o traducere nouă a lui George Orwell, „1984”. Avem la această editură poemele lui Vasile Romanciuc, Grigore Vieru, urmează să apară Elena Farago, o poetă care până și în anii `80 era în programa școlară. O carte pentru copii prezentată a fost „Căsuța din pădure” de Ianoș Țurcanu, ilustrații Stela Damaschin-Popa. Moni Stănilă a accentuat importanța ilustratorilor pentru orice lucrare, uneori salvează cartea, alteori ar putea s-o prejudicieze.
O realizare importantă a Prutului la împlinirea a 30 de ani de la înființare este „Cartea Prutului”, realizată de Moni Stănilă. Aceasta conține poeme despre râul Prut ale poeților care au lucrat în decursul acestor 30 de ani cu editura. De la clasici până la poeții tineri, de la Vasile Romanciuc până la Maria Ivanov, de la Nicolae Popa și Irina Nechit până la Maria Pilchin și Ivan Pilchin, de la Augustina Visan și Dumitru Crudu la Alexandru Vakulovski – toți sunt prezenți cu poeme care fie direct sau aluziv fac referire la râul Prut.
A mai fost menționată colecția Arte. Aici îi avem pe Mihai Grati, Andrei Gamarț, Ghenadie Popescu. Editura Prut este în așteptarea editării unei lucrări de doctorat dedicată poeziei basarabene de după anii `80. E vorba de Ana Pușcașu, o scriitoare care predă la universitatea din Cracovia, o lucrare importantă pentru biblioteci, fiind vorba de studierea unui fenomen literar, susține Moni Stănilă. În colecția „Platforma” vor avea „Alexis Zorba” de Nikos Kazantzakis. Mai au în pregătire un roman de Vlad Grecu, care știm că a studiat inginerie și prin asta o oferă o notă distinctivă și originală literaturii sale.
În cadrul întâlnirii, au fost adresate întrebări din partea celor prezenți. S-a pus în discuție viitorul cărții în lumea digitalizării. Moni Stănilă a afirmat că mai mult decât cartea electronică este preferată cartea audio. Dar, cu toate acestea, cartea valorează și ca obiect. Mulți preferă încă cartea tipărită, dar dacă e să vorbim de cititori ei întotdeauna au fost o categorie de nișă, susține Moni Stănilă. În acest context, redactorul-șef al editurii Prut a vorbit despre cultura impresionantă a lecturii pe care o au islandezii. În țările nordice, bestellerurile nu pătrund. În Islanda e obligatoriu ca, din zece membri ai familiei, unul să aibă o carte publicată. Când au o oră de lumină iarna fac cluburi de carte. Pentru islandezi bibliotecile sunt cafenelele lor, menționează Moni Stănilă.
Totodată, s-a pus problema acceptării cărților realizate cu inteligența artificială. Redactorul-șef al Editurii Prut s-a declarat total împotrivă. Inteligența artificială este utilă dacă ne ajută în medicină, în depistarea unor boli în fază timpurie, sau în construcții, să facem case rezistente la cutremure, dar, în literatură, în artă, este o armă împotrivă creativității umane, a specificului uman și a talentului și nu cred în astfel de cărți, susține redactorul-șef al Editurii Prut.
Dragi membri ai comunității, am redat conținutul întâlnirii cu Editura Prut în cadrul evenimentului „Diminețile cărților” la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Rămâneți alături de noi pentru a afla cum s-au petrecut și celelalte întâlniri cu alte edituri importante din Republica Moldova.
BiblioHost 