Elena Taragan, drd., Secția studii și cercetări
În această săptămână, Sala cu Coloane a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a găzduit evenimentul de lansare a studiului monografic „Anton Mater: Ispitele scenei și ale ecranului” semnată de doctorul în studiul artelor, Violeta Tipa. Cartea a fost editată cu suportul financiar al Primăriei Municipiului Chișinău, sub egida Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural al Consiliului Municipal Chișinău. Totodată cartea face parte din colecția Chișinăuiana a BM, care cuprinde diferite tipuri de publicații despre istoria și cultura orașului, lucrări cu profil enciclopedic și de valorificare a patrimoniului local, studii consacrate personalităților, instituțiilor și evenimentelor de cultură.
Moderatorul evenimentului, scriitorul Ivan Pilchin, a menționat modul în care cercetătoarea Violeta Tipa își definește demersul: „Ne-am propus să scoatem din anonimat activitatea artistului plastic, pictorului-scenograf și regizorului Anton Mater, deschizător de drumuri, să specificăm locul și rolul artistului în evoluția și consolidarea culturii și artei naționale, să-i descifrăm viața plină de evenimente, dar și de enigme”.
Directorul instituției noastre, dr. Mariana Harjevschi a afirmat în cuvântul său de salut că este o bucurie faptul că această colaborare a Violetei Tipa cu BM se soldează cu un rezultat atât de frumos. Această carte vine dintr-o poveste. Dorința de a-l descoperi pe Anton Mater într-o anumită formulă a rezultat din multiplele evenimente organizate la filiala de arte. Pentru noi, cei de la BM, a fost și o frumoasă curiozitate să includem în colecția Chișinăuiană și această personalitate notorie în domeniul artei. Dr. Mariana Harjevschi a adresat felicitări tuturor celor care și-au adus aportul în acest proiect, colectivului Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi”, în frunte cu doamna Anastasia Moldovanu, dar și echipei redacționale care a asigurat finalitatea acestuia.
Dr. Lidia Kulikovski a susținut că Violeta Tipa este o „tipă” care știe a face documentare. BM a făcut foarte multe lucrări, antologii, monografii, bibliografii monografice ale multor oameni de artă, spune coordonatorul ediției. Individualitățile, care reflectă spiritul epocilor, trebuie examinate și judecate prin esența scopurilor lor specifice. Lucrarea ne oferă momente de analiză a contribuției lui Anton Mater la cultura și arta, acesta fiind reprezentativ pentru epocă. A fost un cetățean responsabil, asta ne spune volumul, afirmă Lidia Kulikovski. Avea vocația exhaustivității, a încercat de toate, a servit arta plastică, scenografia, poezia, regizura. A crezut în misiunea sa. Lidia Kulikovski a menționat un citat din Mircea Cărtărescu: Trăim într-o lume care ne-a precedat și care ne va supraviețui. Și singurele lucruri care contează sunt contribuțiile noastre, ceea ce lăsăm acestei epoci, spune Lidia Kulikovski. Anton Mater a adăugat gândurile sale, și linii și culoare, a adăugat faptele sale, atât în filmografie cât și în poezie. O epocă este o viață colectivă, formele vieții colective răspund unor nevoi particulare, în care se găsește expresia unui popor, a unei epoci, afirmă Lidia Kulikovski. Mater iubea profesia, chiar a spus: profesia mea este cea de magician. Omul de astăzi vrea mai mult ca niciodată să cunoască trecutul pentru a înfrunta viitorul. Respectivul volum e un exemplu pentru cei interesați de trecut. Acum Anton Mater este parte a memoriei recuperatorii. Revenind în circuitul valorilor culturale chișinăuiene, acest fel de memorie reclamă cititorului sensibilitate, sentimente față de viață, artă și Chișinău. Lucrarea de față este un volum care arată o istorie asumată, viața unui om participant la dezvoltarea artei într-o perioadă anumită. Volumul este foarte bine documentat. E o scoatere din anonimat. Deși n-aș zice că el a fost un anonim sau că a fost marginalizat, afirmă dr. Lidia Kulikovski. Fiecare epocă distribuie altfel decât dorim noi accentele, scoate în relief sau, dimpotrivă, marginalizează oameni și evenimente care au făcut istorie. Cum scria Violeta Tipa în preambul, nu tot ce se află la suprafață constituie reala imagine a personalității. Acest volum a încercat să scoată vălul timpului și să prezinte în toată amploarea personalitatea acestui maestru, conchide dr. Lidia Kulikovski.
Anastasia Moldovanu, directorul Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi” și-a exprimat marea satisfacție profesională a faptului că s-a ajuns la momentul realizării unei asemenea cărți cu o valoare de necontestat despre evoluția artei naționale, atât filmografia cât și scenografia. Anton Mater a fost un om înzestrat cu multe talente, de a fi scenograf de teatru și film până la pictură de autor, scriind notițe pentru viitorii specialiști. Scopul lucrării a fost atins, de a scoate din anonimat acest om de o inteligență și cunoaștere aparte a fenomenelor artistice de la noi, spune Anastasia Moldovanu. Acest fapt s-a datorat muncii perseverente a autoarei, care a desăvârșit apariției acestei lucrări în baza materialul consistent din colecția Bibliotecii de Arte, și anume la compartimentul scenografie. Astfel a readus valoarea științifică a unei colecții de bibliotecă. Acum câțiva ani, susține Anastasia Moldovanu, Biblioteca de Arte și-a propus valorificarea și promovarea patrimoniului cultural, a personalităților din diferite domenii ale artei, care și-au adus contribuția la dezvoltarea culturii naționale și la edificarea peisajului artistico-cultural în republică. Această inițiativă în activitatea bibliotecii a coincis și cu Anul European al Patrimoniului Cultural, 2018, având ca scop scoaterea din anonimat a unor fenomene culturale, personalități etc. Sub această egidă Biblioteca de Arte a organizat o serie de evenimente dedicate personalităților din domeniul artelor audiovizuale, precum serata de comemorare a regizorului păpușar Victor Ștefaniuc, a cineastului Petru Unvgureanu, a scriitoarei și jurnalistei Nelly Rațuc, a arhitectului Valentin Voițehovschi, cât și seratele de omagiere ale maieștrilor în artă Galina Molotov, Andrei Buruiană, Constantin Bălan, Aliona Oleinic, Mihai Potârniche, Ala Menșicov, Gabriela Lungu și mulți alții. Ideea monografiei aparține Anastasiei Moldoveanu. Iar rezultatul bucură enorm. În acest sens directorul Bibliotecii Municipale a transmis gânduri bune către Lidia Kulikovski și Mariana Harjevschi, pentru susținere, deschidere și colaborare.
Virgil Mărgineanu, președintele Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova, a afirmat că pentru cineaști este o mândrie faptul că pe lângă regizori, scenariști, scenografi, operatori avem critici de film. Din păcate, susține cineastul, sunt tot mai puțini, dar avem nevoie de oameni care să critice, să studieze și să pună pe hârtie ceea ce facem noi. Să ne felicităm pe noi toți pentru că avem asemenea rezultate, felicitări bibliotecii pentru că mai adaugă un volum important în colecție. Cineaștii de azi au nevoie să fie lăudați și criticați constructiv, conchide Virgil Mărgineanu.
Tudor Stăvilă, dr. hab. în studiul artelor, unul dintre recenzenții studiului, spune că e îmbucurătorul faptul că această carte a apărut anume acum, în zilele noastre și nu atunci când era regimul totalitar Ar fi fost o cu totul altă lucrare. A apărut o cercetare obiectivă, susține recenzentul. Titlul monografiei conține deja două ipostaze ale maestrului Anton Mater: scenografia de teatru și scenografia de film în Republica Moldova. Aceste componente ale artei au fost puțin cercetate, scenografia aproape că nu a fost studiată. De aceea nu este atât de simplu să pătrunzi aceste domenii, spune Tudor Stăvilă. Cartea e structurată în șase compartimente, menționează acesta, aici Violeta Tipa a folosit același procedeu ca la lucrarea despre Constantin Bălan, a făcut o interferență între destinul deloc simplu al acestui maestru și activitatea sa artistică. Această interferență ne face să asimilăm mai simplu arta, conștientizăm și factorii care l-au făcut să devină o personalitate, servindu-se de tradițiile, obiceiurile de aici. El a studiat profund fondul cultural al acestui popor, participa la nunți, la manifestări naționale. Cartea conține un vast material informativ și e foarte bine sistematizată, spune dr. hab. Tudor Stăvilă. În mod foarte interesant, doamna Tipa nu a făcut numai constatări ale faptelor, a analizat, s-a pronunțat asupra filmelor de ficțiune. Vorbește despre primul nostru film, „Melodii moldovenești”, despre care prea puțin s-a vorbit. De asemenea, despre filme care au intrat în fondul de aur al cinematografiei noastre, „Ultima lună de toamnă”, „Gustul pâinii” etc. Dar, în mod deosebit, doamna Tipa vorbește despre filmul de desene animate cu păpuși, a analizat filmele „Capra cu trei iezi”, „Cățelușul zburător”. Păcat că ilustrațiile sunt monocrome. Sperăm că în următoarea carte vor fi policrome. Cartea va avea rezonanță pentru iubitorii de teatru și film și pentru tinerii în profil. Mulți se vor alimenta din această cercetare, sunt cuvintele dr. hab. Tudor Stăvilă.
Elena Taragan, drd., Secția studii și cercetări BM, a vorbit despre portretul artistului așa cum l-a desprins citind monografia. A afirmat că monografia este foarte bine executată, cu o logică riguroasă în redarea evenimentelor și cu reflecții care ne fac să vedem profilul psihologic al artistului. Dacă regizorul și actorii sunt cap de afiș, mereu în atenția publicului, a presei, a criticilor de artă, scenograful rămâne uneori în umbră. Dar, fără magistrala sa contribuție, spectacolul sau filmul nu are sorți de izbândă. Decorurile rămân pe retina privitorului, fără ca acesta să cunoască neapărat numele scenografului, spectacolul sau filmul se întipărește în memorie anume așa cum „l-a pictat” acesta, așa și nu altfel. Nu există loc de eroare, de anacronisme, de inadvertențe. Veridicitatea este esențială. Pentru a realiza decorurile, pictorul-scenograf trebuie să cunoască la modul desăvârșit contextul acțiunii, epoca, stilul de viață al oamenilor, obiceiuri, să facă conexiuni între firul acțiunii și substratul psihologic prezent în scenariu. Pictorul-scenograf este în același timp istoric, antropolog, arhitect, poet. El trebuie să intuiască intenția regizorală pentru a transforma ideea scrisă în realitate palpabilă. Pentru aceasta, Anton Mater se documentează temeinic, realizează vizite în întreaga republică, cunoaște locuri și oameni și asimilează starea de spirit a locuitorilor. În această monografie, cunoaștem o personalitate care, deși nu este originară din Basarabia, a adus aporturi incontestabile acestei țărișoare. A fost un deschizător de drumuri. A semnat scenografia primei opere moldovenești, „Grozovan”, a primului film autohton, „Melodii moldovenești”, a fost inițiatorul filmului de animație cu păpuși. Vedem aici un spirit vast, „de modă veche” în cele mai bune sensuri, care acreditează ideea că munca și caracterul sunt garantul succesului și al notorietății. Cu o biografie impresionantă, care fascinează. Tinerețea aspră nu l-au îndepărtat de cauza nobilă a artei. A continuat să persevereze, a cunoscut viața în toată frumusețea ei dramatică, ceea ce i-a edificat dârzenia și tenacitatea. Pentru a realiza scenografia unui film de epocă sau pentru a materializa o lucrare de Ion Druță trebuie să ai cunoștințe enciclopedice, să posezi spațiul și timpul și să ai o infinită imaginație care să-ți permită să găsești soluții pentru orice situație. Este impresionant modul în care Anton Mater s-a apropiat de cultura basarabeană, asimilând-o într-un timp rapid și în profunzime, cunoscându-i valențele ascunse. Filme precum „Balada haiducească”, „Armaghedonul”, „Ultima lună de toamnă”, „Gustul pâinii” ș.a. au rămas în patrimoniul cultural național drept mostre de identitate, putând servi drept documente istorice și probe de existență ale unui popor ce s-a bucurat să primească la sânul său un creator de mare forță, au fost cuvintele Elenei Taragan.
Vitalie Malcoci, dr. în studiul artelor, a susținut că în mod sigur Anton Mater a stat la bazele constituirii scenografiei sovietice pe atunci. Cartea valorifică ambele dimensiuni: personalitatea și creația. Are un statut poligrafic foarte frumos și este o lucrare esențială și unică în perimetrul artei autohtone.
Constantin Spânu, dr. în studiul artelor, înainte de a menționa cartea, a afirmat că Violeta Tipa este o adevărată norocoasă. De ce zic acest lucru? Cei care se ocupă cu studiul culegând informația nemijlocit de la personalitățile culturii noastre, se confruntă cu niște lucruri care sunt deloc simple, afirmă Constantin Spânu. Atunci când îți pui un scop ca să elucidezi procesul artistic actual sau să analizezi niște opere realizate nemijlocit în timpul apropiat este una, cu totul alta este atunci când te aprofundezi în istorie. Personalitatea creatoare este deja pe un alt tărâm. Și atunci este foarte greu. Nu întotdeauna chiar și cei care fac critică sau istorie a artelor, confruntându-se cu creația contemporanilor, au pe masă informație exhaustivă. Violeta Tipa este o norocoasă pentru că a avut accesul nu numai la arhiva națională, dar și la arhiva personală. Cartea este reușită din două puncte de vedere: capacitatea autoarei de a integra informațiile, de a analiza biografia și de a face concluziile vizavi de această personalitate. Cartea mă convinge că este de o deosebită actualitate, spune Constantin Spânu. Anton Mater este un profesionist. Stilistic lucrurile se schimbă în timp, dar aici avem de-a face cu o școală foarte bine fundamentată. Violeta Tipa aduce din bazele bibliografice niște lucruri de esență. Aceasta afirmă: Scenografia constituie un paradox, și anume, dovada calității sale este direct proporțională cu gradul său de invizibilitate. E perfectă atunci creatorul nu se vede. Un alt aspect esențial este concluzia – Se conturează apartenența la o anumită matrice stilistică. Această matrice stilistică autentică prefigurează atmosfera, spațiul și timpul redat, evidențiindu-se originalitatea creatorului în spațiul artistic, încheie dr. Constantin Spânu.
În sală au fost prezenți și colegi de breaslă de la Studioul „Moldova Film”. Petru Bălan, Maestru în Artă, a rememorat timpuri deloc ușoare, a vorbit despre filmele la care au lucrat. Petru Bălan aprecia la Anton Mater profesionalismul, școala lui foarte bună, clasică. Pictorul, în decor, trebuie să moară. De asemenea, a afirmat că distinsul Mater avea o cultură foarte largă. I-a prețuit simplitatea și apropierea lui de oameni, de specialiștii tineri, de studenți. Nu se considera un artist mare. De asemenea, avea o capacitate de muncă impresionantă. Încercarea lui la „Moldova Film” de a lucra cu păpuși în volum era cu adevărat temerară, susține colegul de breaslă.
În cadrul evenimentului, cei prezenți au vizionat filmul animat „Cățelușul zburător”, realizat de Anton Mater în 1977.
De asemenea, a fost prezent Igor Mater, fiul lui Anton Mater, care, copleșit de emoție, a adresat mulțumiri tuturor celor din sală pentru crearea unui moment unic în cinstea părintelui său.
În cuvântul de încheiere, doamna Violeta Tipa a mulțumit tuturor celor implicați, doamnei Anastasia pentru insistență și sprijin, Bibliotecii Municipale pentru colaborare, familiei Mater pentru că i-a pus la dispoziție arhiva personală a artistului, exprimându-și speranța că această carte va rămâne pentru generațiile viitoare.
BiblioHost 